Paisprezece ani!

A mai trecut un an din viata mea. Noi dorinte, vise, iluzii, scopuri, succese, esecuri, batai de cap. Am crescut. Ma maturizez. Vad viata prin ochii unui copil de 14 ani. Ma simt la fel de bine ca si la 13 ani, dar parca ceva a crescut in mine..

He broke her heart, she broke his everything...

Asta-i regula. Rupe-l :))! Cu băieții tre` să fii dură, baby!

...

Be strong. Live honorably and with dignity. When you don`t think you can, HOLD ON.

Feelings

Și a trecut si Valentine`s day, mai bine!
Noi `feelings` îmi dau bătai de cap și-mi antrenează zi de zi fluturașii din stomac...
Totuși, privesc sceptică în viitor.
Băieții sunt, I don`t know...sunt weird. Probabil că, și ei ne consideră ciudate, dar tipul este `un amestec de adjective reușite`=Minunat + dulce + timbru vocal frumos + calm
Am citit de curând într-o revistă : `Când cineva te iubește, felul în care îți rostește numele este diferit. Chiar știi că numele tău este în siguranță în gura lui.` (Petru, 4 ani)
Și rămân uimită, câtă dreptate are puștiul ăsta. Atunci când mi-a rostit numele, simțeam cum mă topeam ca un cașcaval pus pe grătar... Deși, nu mă încântă prenumele meu întreg, ci mai degrabă prefer un diminutiv, pe el l-aș lăsa să-mi spună mereu : Cristina!